Satul Bârlibaș, parte componentă a comunei Sânpetru de Câmpie din județul Mureș este asezat în sudul comunei și are o vechime tot atât de mare ca și celelalte sate ale comunei (1305). Pe aceste locuri au trait oameni din cele mai vechi timpuri, potrivit mărturiilor arheologice. Cu prilejul construirii unui siloz lângă grajdurile fostului CAP, respectiv prin anii 70, lângă școală (acest teren a aparținut lui Vasile Bacali) au fost descoperite două cești de culoare neagră, cu toarte. Ceștile sunt de la sfârșitul epocii bronzului, anii 800-1000 î.e.n. Repertoriul arheologic al judetului Mureș arată că ele se gasesc la Liviu Boca din  satul Razoare, comuna Miheșu de Câmpie. Satul Bârlibaș este vecin cu cătunul Ștefanca, cătunul Mogoaia din satul Răzoare.
        Despre Bârlibaș se pomenește în Conscripția din 1754, când sunt înregistrați iobagii și jelerii de pe moșiile grofilor Alexandru și Samuel Teleki de Szek.
       Denumirea toponimică „Bârlibaș” apare consemnată și în lucrarea Studii şi documente privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848–1849, elaborată de Silviu Dragomir (1888–1962). În cadrul documentelor publicate, se menționează că, la inventarierea moșiei nobilului maghiar Teleki Domokos din Sânpetru de Câmpie, acesta deținea terenuri arabile („laburi”) cultivate cu secară în hotarele denumite Bârlibaș și Râpău, ultimul fiind un deal situat în partea estică a satului.

         Această mențiune confirmă existența toponimului Bârlibaș încă din secolul al XIX-lea, cel mai probabil ca nume de hotar sau de așezare rurală de mici dimensiuni, integrată domeniului nobiliar.

        În epoca contemporană, satul Bârlibaș a fost inclus în politicile de sistematizare rurală promovate de regimul comunist. Prin Legea nr. 58/1974, statul român a inițiat un amplu program de reorganizare a localităților, care prevedea reducerea semnificativă a numărului de sate, unele urmând să fie desființate sau comasate administrativ până în anul 2000–2002.

         În acest context, Bârlibaș a fost considerat o localitate vulnerabilă din punct de vedere demografic și economic. În anii ’80, în urma orientărilor trasate de Nicolae Ceaușescu, în special după conferința din 1988 a președinților consiliilor populare, procesul de sistematizare a fost accelerat, iar în localitate nu s-au mai aprobat construcții noi de locuințe, fapt care a contribuit la declinul acesteia.

          Drumurile au fost lasate in paragina, nu s-a mai prevazut modernizarea infrastructurii și a utilităților, populatia a fost pusa la grea incercare sau altfel spus, oamenii au fost puși în situația să renunțe la a mai locui în Bârlibaș și să se mute în centrul de comună. Vazand ca nu mai au nici o perspectiva, locuitorii din Barlibas au inceput sa se mute in centrul de comuna sau chiar in alte localitati. Practic, din momentul apariției conceptului de sistematizare multe familii au decis să se mute în centrul de comună, istoriile orale care circulau prin sat vorbeau despre înființarea de locuințe tip blocuri ce au la dispoziție și cantine sociale, în care trebuiau mutați oamenii din Bârlibalș. Astăzi în satul Bârlibaș mai sunt 22 de case locuite, cu excepția zonei pe Vale, care a beneficiat de asfaltare, gaze naturale, alimentare cu apă. Restul caselor au rămas pustii și în paragină, așteptând o posibilă salvare prin cumpărare și transformare a lor în case de vacanță, zona fiind una cu peisaje minunate.
          Dupa revolutia din decembrie 1989 in viata locuitorilor din Barlibaș au avut loc unele schimbari in bine. A fost introdus curentul electric, încă de prin anii 70 prin straduinta oamenilor si tot pentru prima data a fost adusa piatra pentru refacerea drumului comunal, care a fost terminat in anul 2001. Din păcate însă, tot în această perioadă școala primară, cândva o clădire emblemă a satului a fost dărâmată, la câțiva ani după ce copiii au fost nevoiți să plece la școală în centrul de comună, prin comasare. Aceiași soartă a avut și Magazinul mixt sau Bolda ori Cooperativa, care a fost demolată, iar în prezent în acel spațiu este o casă de locuit.                       

      În anul 2022 au avut loc lucrări de modernizare a Căminului Cultural. Tot din această perioadă se remarcă și un interes al orășenilor pentru această localitate în vederea achiziționării unei locuințe.